Cererea de energie a atins niveluri record

Valurile de căldură din iunie și iulie au dus la o creștere cu 7,5% a cererii de energie în Uniunea Europeană comparativ cu anul precedent, relatează Eurelectric. În Spania, cererea de electricitate a crescut cu 16% într-o perioadă de două săptămâni, când temperaturile au depășit 40 de grade Celsius. Această situație reflectă o schimbare semnificativă a modelului de consum energetic în Europa, unde cererea maximă era, până acum, înregistrată iarna.

Centrala nucleară și hidroenergia, sub presiune

Căldura extremă a obligat mai multe centrale nucleare din Franța și Elveția să își reducă producția, din cauza dificultăților de răcire a reactoarelor. Fenomenul a afectat și generarea de energie hidroelectrică, afectată de nivelurile scăzute ale apelor. Din aceste motive, s-a înregistrat un impact semnificativ asupra stabilității rețelelor de energie.

Consecințe vizibile în Italia și Marea Britanie

În Italia, orașele Florența și Bergamo au experimentat pene de curent grave la începutul lui iulie, cauzate de suprasolicitarea rețelei, afectând mii de locuințe și afaceri. În Marea Britanie, producția de energie a hidrocentralelor a scăzut semnificativ din cauza secetei severe, evidențiind vulnerabilitatea infrastructurii energetice în fața schimbărilor climatice.

Energie solară și prețuri în creștere

Pe de altă parte, producția solară a atins maxime istorice în iunie, crescând cu 22% față de aceeași perioadă a anului trecut. Deși acest surplus a ajutat la menținerea aprovizionării pe parcursul zilei, lipsa capacității de stocare a energiei a dus la creșteri mari ale prețurilor după apusul soarelui. În Germania, costul energiei a depășit 400 de euro pe megawatt-oră, iar în Polonia a urcat peste 470 de euro.

Expertul Pawel Czyzak de la Ember subliniază că, deși energia solară diurnă a ajutat la evitarea întreruperilor, lipsa de stocare eficientă face ca seara să aducă provocări majore pentru rețelele electrice.

Aceste fenomene scot în evidență necesitatea urgentă de adaptare a sistemelor energetice europene la schimbările climatice, fiind esențială optimizarea utilizării surselor regenerabile și îmbunătățirea capacităților de stocare energetică.